Referințe critice
„Să nu uităm că noi suntem după câteva secole de alienare și de sminteală. Or, pictura, în raport cu sminteala aceasta, are, pentru că noi trebuie să acceptăm că tot ce facem nu facem în absolut, ci în acest context al istoriei care s-a trădat pe ea, ne-a trădat pe...
Referințe critice
Să aruncăm, în fine, o privire, dintr-o atare perspectivă, asupra lucrărilor lui Silviu Oravitzan. Esenţialul despre ele a fost spus de către doi din compatrioţii săi. Şerban Foarţă şi Andrei Pleşu, ca şi de către Jocelyne Germaine. Raymond Perrot şi Herbert Zehm (cf....
Referințe critice
Parcurgerea acestor imagini e stimulatoare, în mod semnificativ, şi pentru analogii în alte discipline artistice. Dacă putem vorbi, în cazul lucrărilor lui Silviu Oravitzan-Creţu, de o scriere ideogramatică al cărei sens e pierdut (obscur), fenomenul apare şi în...
Referințe critice
Cred că, în pictura lui Oravitzan, suntem în fața simbolului fundamental și care este, nu numai la creștini, acela al Crucii. A vorbi despre simbolismul Crucii, după Guenon, nu are nici un rost. Labirintul se rezolvă în Mandala, Mandala fiind starea finală. În cazul...
Referințe critice
Cum văd un lucru făcut de el, acesta se mută în mine, în trupul şi sufletul meu. În el mă regăsesc cel mai bine ca fiind român. Dumnezeu mi-a dat, acum, pentru că eu cred cu putere în el, un fiu cu care mă înţeleg perfect. Între noi există un fel de metacomunicare...
Referințe critice
Aş încerca, acceptând o propunere a lui Marcel Tolcea, să improvizez puţin despre relaţia dintre arta lui Silviu Oravitzan şi spiritul vremii. Mai întâi, însă vreau să spun o vorbă despre virtutea înalt pedagogică a sălii în care ne găsim. Silviu Oravitzan are drept...
