Referințe critice
În pofida aparenţelor, Silviu Oravitzan-Creţu, este un artist constant, egal sieşi. Etapa peisajelor, cu exaltări cromatice ţuculesciene, faza gestualistă, «fiziologică», ocultând accesul la sens, perioada marilor scrieri «runice» şi aceasta de acum au un substrat...
Referințe critice
Pentru că Silviu este totuşi pictor, mi-ar plăcea să vă plasez puţin în spaţiul artei româneşti şi vreau să vă reamintesc că anii’80, în care arta românească trecea printr-o zonă aparent de umbră, era perioada cea mai intens ideologizată şi dirijată din punctul de...
Referințe critice
S-ar spune că lucrările lui Silviu Oravitzan-Creţu adunate la un loc configurează o cercetare spectaculoasă asupra ANATOMIEI BUCURIEI. Evident nu e vorba, de bucuria primară a exacerbării senzorialului, nu e vorba de bucuria rotundă, clară, a unei armonice participări...
Referințe critice
„Îmi place pictura lui Oravitzan pentru unitatea ei de concepție, cu o bază evident creștină, de credință profundă, dar și cu foarte multe simboluri metafizice, care nu intră în conflict cu tema creștinească, ci, dimpotrivă, o îmbogățesc în modul în care creștinismul...
Referințe critice
Trebuie să vezi o sală întreagă de tablouri și sculpturi de Silviu Oravitzan ca să înțelegi că arta sa a părăsit cu totul zona tulbure a căutărilor moderne. Ce vezi îți dă sentimentul puternic că artistul a ajuns pe un drum sigur, larg, care era la îndemâna tuturor,...
Referințe critice
Arta lui Oravitzan ilustrează, cât mai simplu spus, căutarea liniei de orizont la altitudinea căreia simbolul de ieri şi artistul de azi se pot privi ochi în ochi. Discursul său artistic conferă lumii simbolice acel caracter imediat, palpabil, accesibil,...
